Deşi restaurat necorespunzător, Castrul roman de la Porolissum este propus pe lista patrimoniului mondial UNESCO

Şase castre romane de pe teritoriul judeţului Sălaj – Porolissum, Brusturi-Romita, Buciumi, Românaşi, Tihău-Surduc şi Sutoru – au fost selectate de către Comisia Limes a Ministerului Culturii pentru a se alătura altor 400 de elemente din sistemul de apărare roman al provinciei Dacia, ce vor fi propuse pentru lista tentativă a UNESCO. Este vorba despre un inventar al proprietăţilor pe care statul le consideră a fi cu potenţial de valoare universală excepţională şi pe care intenţionează să le nominalizeze pentru Lista patrimoniului mondial.
După cum susţine prof. dr. habil. Coriolan H. Oprean, director adjunct la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca al Academiei Române, responsabil ştiinţific al şantierului arheologic Porolissum şi membru al Comisiei Limes din Ministerul Culturii, deşi intrarea pe lista tentativă nu este una facilă, o reuşită în acest sens ar transforma Sălajul într-o atracţie turistică: „Statisticile arată că numărul turiştilor străini care au ajuns în Sălaj în 2016 a fost cu nouă la sută mai mare decât în 2015, ceea ce înseamnă un plus de 300 de vizitatori. Şansa de a avea şase castre romane în Sălaj este una extraordinară. Niciunul dintre judeţele României nu are castre atât de compact aşezate în zona de nord-vest a frontierei: Porolissum, Buciumi, Brusturi-Romita, Românaşi, Tihău-Surduc şi Sutoru. Vizitarea lor ar putea fi făcută cu uşurinţă pentru că toate fac parte dintr-un traseu compact cu drumuri foarte bune şi cu acces uşor de la drumurile principale”, a punctat Oprean.

Critici cu nemiluita
Potrivit spuselor sale, doar la Porolissum şi Buciumi sunt monumente vizibile la exterior, celelelate fiind fie câmpuri deschise (Brusturi-Romita, Românaşi, Tihău-Surduc), fie o luncă inundată (Sutoru). Din fericire însă, ultimele patru castre sunt bine păstrate, lucru demonstrat de prospecţiile geo-fizice. Totuşi, ideal ar fi ca ele să devină proprietate publică, pentru a fi protejate.
Pentru a “pregăti terenul”, anul trecut, membrii Comisiei Naţionale „Limes” din cadrul Ministerului au monitorizat situaţia castrelor romane de-a lungul provinciei Dacia Porolissensis, restaurate prin proiecte ale autorităţilor locale. În Sălaj au ajuns în toamna lui 2016, unde au vizitat Castrul de la Porolissum şi pe cel de la Buciumi, concluziile fiind cuprinse într-un raport acceptat şi adoptat oficial de către Ministerul Culturii. În respectivul document, este criticat dur modul în care au fost restaurate cele două construcţii, pe motiv că este pusă în pericol autenticitatea şi integritatea monumentelor.
Printre neregulile constatate la Porolissum se numără înlăturarea structurilor antice, reconstrucţii neadecvate, lipsite de temei ştiinţific, utilizarea pietrei “de carieră neadecvată” pentru realizarea drumurilor din castru, instalaţii de iluminat nepotrivite sau panouri cu informaţii eronate. În plus, membrii “Limes” atrăgeau atenţia asupra modului necorespunzător de reconstituire a amfiteatrului roman, a zidului porţii şi a bastioanelor, din cauza nerespectării normelor minimale de restaurare a unui monument istoric.

Arhitectul, principalul vinovat
Astfel, intervenţiile de restaurare şi conservare au determinat „alterarea definitivă a vestigiilor antice”, după ce s-a recurs „la soluţii de reconstrucţie neadecvate, lipsite de temei ştiinţific, care contravin normelor internaţionale în vigoare la care România a aderat”.
Arheologul clujean a explicat că accesul pe lista tentativă a patrimoniului mondial UNESCO obligă la respectarea unor convenţii în domeniu, a unor standarde internaţionale privind protecţia, conservarea, reconstruirea şi reconstituirea monumentelor istorice, scopul primordial fiind păstrarea cât mai intactă a monumentului original, prin intervenţii minimale.
Pentru neregulile în reabilitarea Castrului de la Posolissum, specialistul îl consideră responsabil principal pe arhitectul Călin Ardeu, cel care s-a ocupat de proiect: „Înainte de a face ceva, trebuie studiat foarte bine, or acest domn nu a pus mâna deloc pe carte de arhitectură romană”, spune Oprean, reproşându-i zidul mult prea înalt în raport cu dimensiunile Porţii Praetoria, tehnica de realizare a acestuia, dar şi modul de reconstituire a amfiteatrului. „Din punctul meu de vedere, este o ignorare a perspectivei. Turiştii pot avea uşor impresia că poarta este originală şi zidul este completat, iar pentru un ghid va fi foarte dificil să le distrugă aceste convingeri. Zidurile romane erau din piatră vulcanică asemănătoare bolovanilor de râu, nicidecum din piatră de carieră. Aşa, arată foarte îngrijit, dar nu respectă tehnica originală. Situaţia cea mai gravă şi mai neplăcută este la amfiteatru, ale cărui gradene, aşa cum au fost ele concepute, falsifică monumentul”, explică membrul Comisiei Limes. Fără şcoli care să pregătească restauratori O soluţie mult mai potrivită ar fi fost, în opinia lui, o structură metalică, uşor demontabilă, care să nu afecteze structurile antice, dând ca exemplu varianta aleasă pentru fostul oraş şi castru roman Carnuntum. Pentru a face zona mai atractivă din punct de vedere turistic, Oprean a propus autorităţilor amplasarea unui banner cu denumirea castrului, a unei machete care să reconstituie castrul roman.

Se pregăteşte o strategie pe termen mediu
„Vina pentru situaţia creată nu este a beneficiarului, şi nici a constructorului. Vina este a unui sistem de învăţământ care încet-încet şi-a pierdut specializările, şi-a pierdut instituţiile – Direcţia Monumentelor Istorice era o instituţie a Ministerului Culturii, care avea arhitecţi şi ingineri care se ocupau cu aşa ceva. În România, din păcate, nu există şcoli care să pregătească restauratori. Avem, în schimb, personaje agreate de diverse entităţi politice care fac lucruri uneori bune, dar de foarte multe ori şi de proastă calitate. Şi din această conjunctură, de obicei ei scapă cu faţa curată”, a mai spus specialistul. Responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic de la Porolissum a ţinut să precizeze că împreună cu autorităţile sălăjene urmează să fie definită o strategie pe termen mediu privind castrul roman.
Oficialii judeţeni şi-au exprimat disponibilitatea de a sprijini acest demers. „Dacă teza potrivit căreia patrimoniul, dincolo de funcţia ştiinţifică, are şi alte funcţii, cum ar fi cea educativă, socială şi economică, atuncii deţinătorii sau administratorii acestui patrimoniu, împreună cu specialiştii – arheologi, arhitecţi, restauratori ar trebui să găsească cele mai potrivite soluţii pentru cercetare, conservare, acces la strategia de dezvoltare a monumentelor, dezvoltarea economică etc. Comisia Limes apreciază că pentru a realiza studiul tematic ce urmează a fi realizat în vederea introducerii pe lista tentativă naţională UNESCO s-a întocmit un program a cărui derulare în condiţii optime este esenţială.Aşadar, toate acţiunile pe care intenţionăm să le realizăm le vom discuta cu cei care conduc Programul Naţional Limes”, ne-a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Tiberiu Marc.

Reabilitare cu bani europeni
Derulat de către CJ Sălaj, proiectul “Circuitul castrelor romane din judeţul Sălaj”, prin care au fost reabilitate castrele de la Porolissum şi Buciumi, a avut o valoare de aproape 36 milioane de lei, finanţarea fiind asigurată prin Regio-POR 2007-2013. Investiţiile au presupus o serie de lucrări de restaurare şi punere în valoare a vestigiilor din cadrul celor două situri arheologice cu valoare naţională. Astfel, la Castrul Roman “Porolissum”–Moigrad au fost realizate lucrări de conservare primară, consolidare şi reabilitare funcţională şi volumetrică pentru principalele obiective ale castrului, amenajare alei pietonale, iluminat ambiental, reabilitare drum de acces, amenajare parcări, amenajare punct de informare turistică şi grupuri sanitare.

Muzeul a pierdut dreptul de administrare al Castrului de la Porolissum
Recent, autorităţile judeţene au retras dreptul de administrare conferit Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău asupra Castrului roman de la Porolissum. Decizia a fost pusă pe seama faptului că implementarea proiectului de reabilitare “a determinat creşterea valorii şi atractivităţii turistice a obiectivului, motiv pentru care, în vederea asigurării tuturor condiţiilor necesare pentru a pune în evidenţă cât mai eficient acest obiectiv, în interesul întregii colectivităţi, dreptul de administrare conferit Muzeului se impune a fi retras”.