Casa tradiţională din Răstoci a fost declarată monument istoric

Căsuţa de poveste a lui tanti Iulica din Răstoci, singura casă tradiţională cu acoperiş de paie locuită din Sălaj, a fost declarată monument istoric, în urma eforturilor comune ale autorităţilor locale şi ale Direcţiei Judeţene pentru Cultură. Ordinul privind clasarea în lista monumentelor istorice a imobilului cunoscut drept „Casa morarului” a fost semnat recent de către ministrul Culturii, Ioan Vulpescu.
În urma semnalelor trase de către reprezentanţii DJC Sălaj, care au subliniat importanţa ca această clădire de patrimoniu să fie protejată, Primăria Ileanda a iniţiat procedurile pentru clasarea imobilului. Construită din bârne şi lut şi acoperită cu paie, casa are o vechime de circa 150 de ani, fiind locuinţa Iulianei Câmpean, zisă şi tanti Iulica, o femeie în vârstă de 92 de ani.
Proprietarei îi revine meritul de a fi păstrat intactă casa tradiţională reuşind chiar, în urmă cu câţiva ani, să-i schimbe acoperişul de paie. Imobilul a primit denumirea de „casa morarului”, după ce într-o monografie a satului Răstoci s-a găsit o fotografie veche cu această casă, sub care erau scrise aceste cuvinte. Potrivit monografiei, morăritul era o ocupaţie foarte întâlnită în zonă, în sat existând mai multe mori de apă, legate şi de cursul râului Someş, ce trece prin localitate.
„Această casă este construită pe un teren în pantă, pe o temelie din piatră, cu liant de pământ. Panta terenului a favorizat construirea unei pivniţe sub încăperea de locuit, spre drum, cu acces din exterior, element mai puţin întâlnit în zonă, care dă o anumită monumentalitate construcţiei. Sub aspect planimetric, casa corespunde primei faze de evoluţie a locuinţei tradiţionale locale, având doar încăpere de locuit, tindă şi prismă fără stâlpi, pe latura estică şi sudică. Cele trei ferestre ale încăperii de locuit, amplasate pe laturile ei de est, sud şi vest, au fost mărite, conform tradiţiei familiale, pe la anul 1900, de către bunicii ultimei proprietare, Câmpean Iuliana, născută în anul 1925. Pereţii sunt realizaţi din bârne de lemn, rotunde, prinse în cheutori şi sunt acoperiţi cu lipitură de pământ şi pleavă, în interior şi exterior”, susţine etnograful Augustin Goia, în studiul istoric realizat petntru clasarea imobilului.
În opinia specialistului, imobilul se remarcă şi prin elementele de interior vechi şi extrem de rare, nu numai în zonă, ci şi în nord-vestul Transilvaniei, precum cuptorul cu horn arhaic iru băbătia din tindă, sub care era evacuat fumul.
Introducerea căsuţei acoperite cu paie din Răstoci pe lista monumentelor istorice din Sălaj este cu atât mai importantă cu cât este prima casă tradiţională din judeţ, încă funcţională, ce ajunge pe această listă, unde se mai află doar „Casa Lupuţ”, din Cizer.
„Este unul din proiectele mele de suflet, legat de pasiunea mea pentru monumentele de arhitectură tradiţională din mediul rural. Căsuta de poveste din Răstoci, aşa cum îmi place să o numesc, este importantă atât ca obiectiv arhitectural, cât mai ales ca obiectiv turistic, ce promovează judeţul nostru chiar şi la nivel internaţional. Mi-am dorit ca această căsuţă să poată fi admirată şi de generaţiile viitoare, iar includerea pe lista monumentelor istorice are şi acest scop. Multă lume, firme private sau instituţii, au făcut eforturi, majoritatea voluntare, pentru a ajunge la acest rezultat şi mă bucurp faptul că am dovedit că atunci când pui şi un strop de suflet, se pot face lucruri frumoase”, ne-a declarat jurnalistul Sebastian Olaru, unul dintre cei care au militat pentu includerea casei pe lista monumentelor istorice.

Leave a Comment