Biserica Greco-Catolica din Salaj intre 1700-1918 (II)

Magazin Salajean 20 octombrie 2009 0

Biserica Greco-Catolica din Salaj intre 1700-1918 (II)

Conform recensamintelor si statisticilor demografice , inca din prima jumatate a secolului al XIX-lea, credinciosii greco-catolicii constituiau majoritatea zdrobitoare a romanilor din Tara Silvaniei, in comitatele Crasna si Solnocul de Mijloc, populatia fiind in medie 80 % pentru uniti, fata de 20 % cat reprezinta ortodocsi . In anul 1844 situatia demografica pe religii in cele doua comitate era urmatoarea:

Vicarii Silvaniei au fost in fruntea marilor actiuni cultural-educative sprijinind in acelasi timp actiunile politice ale romanilor salajeni, si a celor transilvaneni. Atat preotii cat si protopopii ii vor seconda, intelegand misiunea pe care o au de indeplinit pentru apararea idealului national. Demetriu Coroianu a sustinut Memorandumul salajean din 1861, cand romanii din aceasta parte a provinciei au protestat impotriva anexarii fortate a Partiumului si Salajului la Ungaria, la cererea aristocratiei maghiare. Memoriul a fost redactat si inaintat imparatului Francisc Iosef de catre Ioan Maniu, student la Viena, Ioan Galu, preot greco-catolic din Chiesd si George Filep, avocat din Cauas. Contrar asteptarilor insa, romanii din Salaj se vad din nou nedreptatiti de catre fortele politice din imperiu , pentru a stisface interesele maghiarilor, ca si de atatea ori in cursul istoriei .

Memorandumul Transilvaniei, petitia trimisa in 1892 de catre liderii romanilor din Transilvania imparatului austro-ungar Franz Josef, prin care se solicitau drepturi etnice egale cu ale populatiei maghiare si incetarea persecutiilor, a avut multi sustinatorii si in comitatul Salaj, printre care si vicarul Silvaniei, Alimpiu Barboloviciu. Miscarea memorandista si-a facut prezenta si pe aceste meleaguri, printre delegatii prezenti la Viena numarandu-se si oamenii politici salajeni precum Gheorghe Pop de Basesti, Andrei Cosma, Gheorghe Filip, Iuliu Coroianu etc., iar aproape o sesime din delegatia prezenta la Viena au fost preotii greco-catolici salajeni : Emil Bran din Biusa, Alexandru Centea din Asuaju de Sus, Ioan Lenghel din Stremti, Matei Moldovan din Agrij, Vasile Muresan din Sauca, Ioan Pop din Somes Uileac, Ioan Vasvari din Barsaul de Sus, Iuliu Dragos din Plopis, Aurel Bieta din Rus, Ioan Pocol din Buzas, Stefan Muresan din Chizeni, Teodor Simoc din Bozna, Ioan Galu din Supuru de Sus si Vasile Patcasiu din Hotoan. In stransa solidaritate cu cauza dreapta a romanilor, preotimea salajeana si-a adus un pretios aport la miscarea memorandista, atat prin manifestarile publice de solidarizare, cat si prin implicarea directa in acesta actiune politico-nationala, care a culminat cu procesul tinut la Cluj, la 25 mai 1894.Preotimea a fost alaturi de cei inculpati, o parte fiind prezenta in orasul de pe Somes. Miscarea memorandista din anii 1892-1894 reprezinta un remarcabil moment istoric, cel mai important eveniment al luptei de eliberare nationala si sociala din Transilvania, din epoca cuprinsa intre revolutia de la 1848 si Marea Unire din 1918, iar prin urmarile sale a contribuit substantial la ridicarea calitativa a luptei pentru eliberarea Transilvaniei .

Pana la sfarsitul secolului al XIX-lea in comitatul Salaj numarul ortodocsilor scadea aproape total in plasele din Zona Codrului si in tinutul Crasnei , aproape toti romanii trecand la religia greco-catolica. Comitatul Salaj cuprindea 11 protopopiate greco-catolice. Situatia confesionala in Salaj in anul 1886 se prezinta astfel:

In titulaturile acestor protopopiate nu apare numele niciunui oras. Motivul il constituie faptul ca in acea vreme, cu exceptia Simleului, in care s-au inregistrat 1016 greco-catolici, comunitatile greco-catolice din orase erau mai mici decat cele de la sate, majoritatea populatiei din orasele salajene fiind pe atunci de etnie maghiara, intrucat politica de maghiarizare fortata a autoritatilor de atunci a avut ca efect indepartarea celor mai multi romani de centrele urbane. Astfel Zalaul se afla in protopopiatul Brebi si era doar o filie a Parohiei Ortelec, avand 417 credinciosi. Abia in 1914, cu eforturi deosebite, romanii uniti din Zalau reusesc sa obtina statutul de parohie si sa transforme o casa, donata de filiala Zalaua Bancii Silvania in biserica. Jiboul se afla in acelasi protopopiat ca Zalaul, ca filie a Parohiei Ciglean, avand 162 de credinciosi, iar Cehu Silvaniei era in Protopopiatul Oartei, constituind o filie a Parohiei Motis, cu doar 16 credinciosi.

Preotimea din Salaj s-a implicat si in toate marile evenimente politice, culturale, sociale de la inceptul secolului al XX-lea. Vicariatul Silvaniei, protopopii si preotii sprijina in alegerile parlamentare din 1905, candidatii romani.

In 1912 preotii greco-catolici romanii, printre care si cei din Salaj , au protestat impotriva includerii a numeroase parohii greco-catolice romanesti in episcopatul greco-catolic maghiar de Hajd

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »